Ce este extremismul, viața extrașcolară de SFU

Ce este extremismul

1. Definirea problemei

În diferite țări și în momente diferite, a fost dat multe definiții juridice și științifice diferite ale conceptului de „extremism“. O definiție unică pentru astăzi nu există. Dr. Peter T. Coleman (. Engleză Peter T. Coleman) si Dr. Andrea Bartoli (. Engl Andrea Bartoli), în lucrarea sa «Abordarea Extremism» a dat o imagine de ansamblu a definițiilor propuse ale termenului:

Extremismul - este de fapt un fenomen complex, în ciuda faptului că complexitatea sa este adesea dificil de a vedea și de a înțelege. Cel mai simplu mod de a defini ca o activitate (precum și credințele, atitudinile față de ceva sau cineva, sentimente, acțiuni, strategii), personalitate, departe de obicei comun. În contextul conflictului - o demonstrație a formelor rigide de soluționare a conflictelor. Cu toate acestea, desemnarea activităților indivizilor și grupurilor ca „extremiste“, precum și definirea a ceea ce este considerat „normal“ sau „convențional“ - este întotdeauna o chestiune subiectivă și politică. Astfel, presupunem că, în orice discuție pe tema extremismului afectează următoarele:

O altă abordare demonstrează co-coordonator al Mișcării Internaționale pentru Protecția Drepturilor Poporului VD Trofimov-Trofimov. Conform definiției sale, extremismul nu este conectat numai cu politica și se aplică tuturor tipurilor de activitate umană:

2. Definiția legală internațională

Extremismul - orice act care vizează confiscarea forțată a puterii sau de reținere forțată a puterii, precum și o schimbare violentă a sistemului constituțional al statului, precum și îngrădirii violente asupra securității publice, inclusiv organizarea scopurile de mai sus de formațiuni armate ilegale și participarea la ele, și penal urmărită penal în conformitate cu legislația națională a părților.

3. Definiția legală în România
În România, definiția legală a ceea ce acțiuni sunt considerate a fi extremist, conținută în articolul 1 din Legea federală № 114-FZ „Cu privire la combaterea activităților extremiste“.

4. definiția legală în SUA
Astfel de crime în unele state din SUA sunt clasificate ca „infracțiuni motivate de ură.“ Aceasta este o calificare juridică specială a unui tip special de infracțiuni violente comise sub influența urii împotriva persoanelor de altă rasă sau naționalitate, religie, origine etnică, convingeri politice, sex și orientare sexuală, handicap. Această calificare suplimentară, există agravante și creșterea sancțiunilor maxime în unele state din SUA, un număr de țări din Europa de Vest și Europa Centrală, dar nu și în alte state și țări.

5. Principiile de bază ale activității extremiste combaterea
Contracararea activității extremiste se bazează pe următoarele principii:

• recunoașterea, respectarea și protejarea drepturilor și libertăților omului și cetățeanului, precum și interesele legitime ale organizațiilor;
• statul de drept;
• publicitate;
• siguranță prioritate România;
• prioritate măsurilor care vizează prevenirea activităților extremiste;
• Cooperarea statului cu asociațiile obștești și religioase, alte organizații și cetățeni în combaterea activității extremiste;
• inevitabilitatea pedepsei pentru activitatea extremistă.

6. Principalele direcții ale activității extremiste combaterea
Contracararea activității extremiste efectuate în următoarele domenii:

• măsuri preventive care vizează prevenirea activităților extremiste, inclusiv identificarea și eliminarea ulterioară a cauzelor și condițiilor favorabile pentru desfășurarea activității extremiste;
• detectarea, prevenirea și reprimarea activității extremiste a asociațiilor obștești și religioase, alte organizații, persoane fizice.

7. Subiecții activității extremiste combaterea
Organele federale ale puterii de stat, organele puterii de stat de subiecți din România, autoritățile locale implicate în combaterea activității extremiste în limitele competenței sale.

În România, problemele legate de combaterea activităților extremiste în competența Departamentului de Combatere a Ministerului de Interne al Extremism România.

8. Prevenirea activității extremiste
Pentru a contracara extremismul organismelor federale ale puterii de stat, organele puterii de stat de subiecți din România, instituțiile publice locale din jurisdicția lor în prioritate prevenirii, inclusiv măsuri educative, de sensibilizare care vizează prevenirea activității extremiste.

9. Responsabilitatea funcționarilor angajaților de stat și municipale pentru exercitarea activităților lor extremiste
Declarațiile oficiale, precum și orice altă persoană, a avut loc la serviciul de stat sau municipale, din necesitate, admisibilitate, posibilitatea sau oportunitatea desfășurării unor activități extremiste, a făcut publice, sau în îndeplinirea îndatoririlor oficiale sau cu indicarea poziției, precum și neîndeplinirea obligațiilor de către un funcționar, în conformitate competența sa de a reduce măsurile de extremism atrage după sine răspunderea stabilită de legislația România. organele de stat relevante și funcționarii mai mari sunt obligate să ia imediat măsurile necesare pentru a aduce în fața justiției pe cei care au comis acte menționate în prima parte a acestui articol.

10. Responsabilitatea pentru desfășurarea activității extremiste
Pentru activități extremiste cetățeni români, cetățeni străini și apatrizii poartă penal, administrativ și civil - răspunderea juridică în conformitate cu legislația România. Pentru a asigura securitatea națională și publică pe motiv și în modul prevăzut de lege federală, o persoană implicată în implementarea activității extremiste de către instanța de judecată poate fi accesul limitat la serviciul de stat și municipale, serviciul militar prin contract și serviciul în aplicarea legii și De asemenea, lucrează în instituțiile de învățământ și de detectiv particular și activitatea de securitate. Dacă un manager sau membru al organului de conducere al asociației obștești sau religioase sau a unei alte organizații face o declarație publică de asteptare pentru desfășurarea activității extremiste, fără a preciza că este opinia sa personală, precum și în cazul intrării în vigoare în ceea ce privește acea persoană teză instanța de judecată pentru o crimă a unui extremist corespunzător de asociere sociale sau religioase sau alte organizații, în termen de cinci zile de la data la care a fost făcută o astfel de cerere, ublichno exprima dezacordul cu declarațiile sau acțiunile unei astfel de persoane. În cazul în care asociația socială sau religioasă corespunzătoare sau a unei alte organizații a unui astfel de declarație publică nu, acesta poate fi considerat ca un fapt, care indică prezența în activitatea lor elementele extremismului.

11. Cooperarea internațională în lupta împotriva extremismului
În România interzice activitatea asociațiilor obștești și religioase, alte organizații non-profit, guvernele străine și departamentele lor, ale căror activități sunt recunoscute ca fiind extremistă în conformitate cu actele juridice la nivel internațional - și legea federală. Interdicția organizației străine non-profit, non-guvernamentală presupune:

a) anularea acreditării de stat și de înregistrare, în conformitate cu legile din România;

b) interdicția de ședere pe teritoriul românesc al cetățenilor străini și apatrizii ca reprezentanți ai acestei organizații;

c) interzicerea oricăror activități economice și alte date de pe teritoriul România;

e) interzicerea distribuției în România a materialelor de organizare interzise, ​​precum și alte produse de informare, materiale ale acestei organizații care conțin;

e) interzicerea tuturor mitinguri și evenimente publice, precum și participarea la mitinguri de masă și evenimente publice, ca reprezentant al unei organizații proscrise (sau reprezentanții săi oficiali);

f) o interdicție privind înființarea instituțiilor sale - pravopreomnikov sub orice formă juridică de organizare. După intrarea în vigoare a unei hotărâri judecătorești de a interzice activitățile organizației străine non-profit, non-guvernamentală, organul de stat autorizat în România este obligată în termen de zece zile pentru a notifica misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului străin relevant în România de a interzice activitățile pe teritoriul românesc al organizației, motivele pentru interzicerea, precum și implicațiile cu interdicția.

România, în conformitate cu tratatele internaționale la care România cooperează în lupta împotriva extremismului cu statele străine, agențiile de aplicare a legii și servicii speciale, precum și cu organizațiile internaționale implicate în lupta împotriva extremismului.

13. Critica politicii statului român în domeniul luptei împotriva extremismului
Potrivit unui număr de jurnaliști din România începutul secolului XXI, termenul de „extremismul“ a dobândit un sens negativ, în mod unic și este utilizat în principal în mass-media de stat în scopul:

• crearea unei imagini negative și urmărirea penală a activiștilor societății civile și membrii grupurilor de opoziție, jurnaliști independenți;
• crearea unei imagini negative a naționaliste și / sau mișcările și organizațiile religioase, discredita pozițiile și opiniile lor, precum și legitimării interzicerea acestora.